FILOSOFIA LUI BAÎncercare asupra spiritului științelor actuale
Descriere
Originalitatea lucrării pe care o recomandăm constă în corelarea problemelor științei cu o perspectivă filosofică inedită. Simetrii și disimetrii în istoria teoriei științifice, opoziția dintre monism și dualism în relația minte-creier, utilizarea tot mai elaborată a limbajelor artificiale și interpretarea cognitivismului, în ultimă instanță, în raport cu polisemia limbajului natural, iată unele argumente la îndemână spre a primi noua filosofie, inspirată de particula BA, specific românească, neaoșă, în multipla ei funcționalitate (adverb, conjuncție etc.), dacă nu și ca origine...
Prof. Dr. Adrian Restian, Președintele Centrului de Studii pentru Științele de Granița
Nici negativism, nici nihilism, Filosofia lui BA desemnează depășirea prin generalizare selectivă a întregii filosofii a științelor de graniță și esențiala deschidere a gândirii științifice, îndeosebi spre disciplinele interesate de studierea cogniției.
Conf. Dr. G.G. Constandache, Coordonatorul volumului
Au colaborat cu texte: Dr. med. neurolog-psihiatru Dumitru Constantin, Dr. mat. biolog Dan D. Farcaș, Dr. ing. Ștefan Trausan-Mâțu, Dr. filolog Lucia Simona Dinescu, Ist. Lidia Trausan-Mâțu, Dr. med. antropolog-psihiatru Valentin-Veron Toma, Dr. med. Grigore Busoi.
G.G. CONSTANDACHE
G. G. Constandache a fost profesor de filosofie la Politehnica din Bucureşti, autor de cărţi şi articole de filosofie dar, mai ales, un adevărat cărturar, un mare depozitar şi diseminator de cultură păstrată şi transmisă prin carte.
Ca profesor, G. G. Constandache a predat mai multe discipline la Universitatea Politehnica din Bucureşti, îndeosebi la Facultatea Automatică şi Calculatoare, începând din anul 1975, când Catedra de Filosofie a Institutului Politehnic din Bucureşti s-a lărgit cu un grup de tineri asistenţi, toţi absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie din Bucureşti. De-a lungul carierei de cercetare, G. G. Constandache a abordat teme de Istoria filosofiei româneşti şi Istoria filosofiei universale. Domeniul Istoria filosofiei contemporane, investigat preferenţial, a fost folosit, în ultima parte a carierei, ca fundament pentru dezvoltarea unui nou spaţiu de cercetare, cu multiple direcţii de evoluţie şi aflat în plină expansiune – Filosofia cogniţiei, înrudită cu Filosofia mentalului, Filosofia conştiinţei, Filosofia calculului şi a calculatorului, dar şi cu Filosofia comunicării şi Filosofia acţiunii, aceasta din urmă ilustrată prin teme ca „Raţiune, limbaj şi decizie” sau „Algoritm, normă şi destin”.
A fost membru fondator al Asociaţiei de Ştiinţe Cognitive din România (1995), membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (1998), secretar ştiinţific al Diviziei de Logică şi Metodologie a Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române (1994) şi membru al Societăţii Kant din România (1991).