PARODONTITA - CONDIȚII PATOLOGICE SISTEMICEVol.2 - Asocierea dintre parodontită și boala cardiovasculară
Descriere
Parodontita este o boală infecțioasă influențată multifactorial, de natură inflamatorie, în care se produce o distrucție progresivă și ireversibilă a structurilor de susținere a dinților. Parodontita este una dintre cauzele primare ale pierderii dentare în populația adultă și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică din cauza prevalenței mari și afectării importante a tuturor funcțiilor orale.
Prin distrucția lentă și ireversibilă a structurilor de susținere a dinților, parodontita poate afecta masticația, estetica și fonația. În stadiile tardive de evoluție ale parodontitei, pierderea funcțiilor prin extracție dentară poate afecta calitatea digestiei și nutriția pacienților, cu efecte negative importante mai ales la vârstnici chiar asupra supraviețuirii și morbidităților asociate.
Parodontita nu are doar un efect local, oral. Literatura de specialitate semnalează asocieri importante între parodontită și unele afecțiuni cronice sistemice cu componentă inflamatorie. În acest volum sunt descrise impactul parodontitei asupra bolilor cardiovasculare și implicațiile terapeutice derivate din asocierea celor două categorii de afecțiuni.
CAPITOLUL 1
Pierderea dentară în parodontită
Alexandra Roman, Andrada Soancă, Andreea Ciurea, Diana-Claudia Ciolan, Claudiu-Gabriel Ciolan, Diana Oneț
1.1. Date actuale despre pierderea dentară de cauză parodontală
1.1.1. Pierderea dentară de cauză parodontală în context diagnostic și terapeutic
1.1.2. Pierderea dentară – variabilă adevărată sau surogat
1.2. Progresia parodontitei sau pierderea anuală de atașament indusă de parodontită
1.3. Pierderea dentară în parodontită și scopul terapeutic – Informații pentru pacienți
CAPITOLUL 2
Factori de risc ai parodontitei
Andreea Ciurea, Andrada Soancă, Diana-Claudia Ciolan, Claudiu-Gabriel Ciolan, Diana Oneț
2.1. Clasificarea factorilor de risc ai parodontitei
2.2. Stresul ca factor de risc parodontal
2.3. Fumatul ca factor de risc parodontal
2.3.1. Asocieri dintre fumat și parodontită
2.3.2. Mecanisme de influență ale fumatului asupra parodonțiului
CAPITOLUL 3
Impactul multidimensional al bolii cardiovasculare aterosclerotice
Bogdan Caloian, Iulia Cristina Micu, Diana Oneț
3.1. Definiția bolii cardiovasculare și date epidemiologice
3.2. Bolile cardiovasculare aterosclerotice
3.2.1. Clasificare și factori de risc ai bolii cardiovasculare aterosclerotice
3.2.2. Manifestări clinice ale bolilor cardiovasculare aterosclerotice
3.2.3. Opțiuni terapeutice în boala cardiovasculară aterosclerotică
3.3. Boli cardiovasculare non-aterosclerotice
3.4. Despre boala cardiovasculară pe înțelesul pacientului
CAPITOLUL 4
Fiziopatologia și epidemiologia relațiilor de asociere dintre parodontită și boala cardiovasculară
Iulia Cristina Micu, Alexandra Roman, Andrada Soancă, Alexandru Bucur, Bogdan Caloian, Andreia Paraschiva Preda
4.1. Scurt remember al fiziopatologiei parodontitei
4.2. Scurtă prezentare a disbiozei orale și bacteriilor parodontopatogene
4.2.1. Microbiota orală
4.2.2. Disbioza subgingivală
4.2.3. Factori de virulență ai bacteriilor subgingivale
4.3. Mediatori proinflamatori sintetizați în parodontită
4.3.1. Patogeneza parodontitei
4.3.2. Clasificarea moleculelor proinflamatorii
4.3.3. Interleukine și factorii de necroză tumorală
4.3.4. Proteina C reactivă
4.4. Verigi patogenetice de legătură dintre parodontită și boala cardiovasculară
4.5. Asocieri dintre parodontită și boala cardiovasculară
CAPITOLUL 5
Relația dintre parodontită și hipertensiunea arterială
Bogdan Caloian, Alexandru Bucur, Alexandra Roman, Iulia Cristina Micu, Carmen Caloian
5.1. Hipertensiunea – scurtă prezentare pentru stomatologi
5.1.1. Hipertensiunea – definiție și epidemiologie
5.1.2. Hipertentiunea – etiologie, factori de risc șifiziopatologie
5.1.3. Clasificarea și stadializarea hipertensiunii arteriale
5.1.4. Manifestări clinice și complicațiile hipertensiuniiarteriale
5.1.5. Tratamentul hipertensiunii arteriale
5.2. Hipertensiunea – scurtă prezentare pentru pacienți
5.3. Asocieri epidemiologice între parodontită și hipertensiune
5.4. Efectul terapiei parodontitei asupra tensiunii arteriale
5.5. Dovezi ale legăturii potențiale cauzale dintre parodontită și hipertensiune
5.5.1. Ereditatea parodontitei și hipertensiunii
5.5.2. Dovezi ale asocierii genetice între parodontită șihipertensiune
5.5.3. Dieta sărată și disbioza
5.6. Riscul de dezvoltare a hipertensiunii arteriale la persoanele cu parodontită
CAPITOLUL 6
Parodontita și afectarea hipertensivă a gravidelor. Impact terapeutic
Gabriela Valentina Caracostea, Andreia Paraschiva Preda, Andreea Ciurea, Vlad Dima
6.1. Patologia cardiovasculară la gravide – vedere de ansamblu
6.2. Hipertensiunea în sarcină. Preeclampsia
6.3. Substratul fiziopatologic al bolii hipertensive la gravide
6.4. Complicații fetale în context hipertensiv matern
6.5. Supravegherea sănătății orale și tratamentul dentar la gravida hipertensivă
6.5.1. Considerații generale
6.5.2. Efectele tratamentului antihipertensiv asupra conduiteistomatologice
CAPITOLUL 7
Endocardita infecțioasă în practica stomatologică
Bogdan Caloian, Alexandra Roman, Alexandru Bucur, Iulia Cristina Micu, Carmen Caloian
7.1. Endocardita infecțioasă – noțiuni pentru stomatologi
7.1.1. Definiția, epidemiologia și fiziopatologia endocarditeiinfecțioase
7.1.2. Manifestări clinice ale endocarditei, complicații șidiagnostic
7.1.3. Bacteriemia de origine orală
7.1.4.Tratamentul endocarditei infecțioase
7.2. Profilaxia endocarditei infecțioase
7.2.1. Opinii cu privire la antibioprofilaxia endocarditei
7.2.2. Profilaxia endocarditei infecțioase – recomandăriactuale
7.2.3. Identificarea pacienților cu risc înalt de a dezvoltaendocardită infecțioasă în cabinetul de medicinădentară
7.3. Endocardita infecțioasă – noțiuni pentru pacienți
CAPITOLUL 8
Tratamentul parodontal al pacientului cardiovascular
Bogdan Caloian, Alexandru Bucur, Alexandra Roman, Carmen Caloian, Andrada Soancă, Andreea Ciurea
8.1. Tratamentul parodontal și riscul cardiovascular
8.1.1. Etape de tratament în parodontită
8.1.2. Efecte sistemice ale tratamentului de instrumentaresub-gingivală în parodontită
8.2. Eficacitatea terapiei parodontale non-chirurgicale
8.2.1.Substratul teoretic al igienizării supra-gingivale
8.2.2. Substratul teoretic al instrumentării mecanicesub-gingivale
8.3. Terapia parodontală la pacienții sub medicație antiplachetară și anticoagulantă
8.3.1.Medicația antiplachetară și anticoagulantă – sumarpentru stomatologi
8.3.2. Riscul de sângerare peri-operatorie în parodontologie
8.3.3. Algoritmi de tratament parodontal al paciențilorcardiovasculari pentru medicul stomatolog
8.3.4. Parodontita la pacienții cardiovasculari – recomandăripentru cardiologi
CAPITOLUL 9
Recomandări terapeutice pentru pacienții cu parodontită
Alexandra Roman, Andrada Soancă, Gabriela Valentina Caracostea, Iulia Cristina Micu, Diana-Claudia Ciolan, Claudiu-Gabriel Ciolan
9.1. Locul pacientului în planul de tratament al parodontitei
9.2. Periajul dentar – metode de ameliorare
9.3. Mijloace de igienizare inter-dentară
9.4. Take-home messages
Andrada SOANCA (Coord.)
Disciplina de Parodontologie, UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca
Medic primar Parodontologie, Medic primar Stomatologie Generală
Aceasta carte a fost realizata de un colectiv de autori : [click]
Alexandra ROMAN (Coord.)
Șef disciplina de Parodontologie, UMF “Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca
Medic primar Parodontologie, Medic primar Stomatologie Generală
Aceasta carte a fost realizata de un colectiv de autori : [click - vol-1]
Aceasta carte a fost realizata de un colectiv de autori : [click - vol-2]